Rugă a Singurătăţii

Fragment din romanul Citadela de Antoine de Saint Exupéry

(CXXIV pag. 262-263)

 

Ai grijă de mine, Doamne, căci singurătatea mă apasă.

Nu aștept nimic.

Iată-mă în această cameră, în care nimic nu îmi vorbește.

Și, totuși, nu prezențe îți cer, căci mă simt şi mai pierdută când mă afund în mulţime.

Dar o alta, care-mi seamănă, singură şi ea într-o cameră la fel cu a mea, iat-o, totuşi fericită ştiindu-i pe cei iubiţi rătăcind prin casă.

Nu-i aude, nici nu-i vede.

Nu primeşte nimic de la ei în această clipă.

Dar îi este de ajuns, pentru fericirea ei, să-şi ştie casa locuită.

Doamne, nu cer nimic care să poată fi văzut sau auzit.

Minunile tale nu sunt prin simţuri.

Dar îmi este de ajuns pentru a mă vindeca, să-mi luminezi spiritul asupra casei mele.

Călătorul în deşert, Doamne, dacă a plecat dintr-o casă locuită, chiar ştiind-o la capătul lumii, se bucură de ea.

Depărtarea nu-l împiedică să fie hrănit de ea, iar dacă moare, moare în iubire…

Nu-ţi cer, Doamne, nici măcar casa să-mi fie aproape.

Trecătorul, care în mulţime a fost impresionat de un chip, se transfigurează, chiar dacă acel chip nu este pentru el.

Asemenea acelui soldat îndrăgostit de regină, el devine soldatul unei regine.

Nu îţi cer, Doamne, nici măcar să-mi fie făgăduită.

În largul mărilor există destine arzătoare închinate unei insule ce nu există.

Cei de pe corabie cântă imnul insulei, şi aceasta îi face fericiţi.

Şi nu insula le umple sufletul, ci imnul.

Nu-ţi cer, Doamne, nici măcar casa să existe undeva…

Singurătatea, Doamne, nu este decât fruct al sufletului infirm.

El sălăşuieşte în patria sa care este sens al lucrurilor.

Astfel, templul este sens al pietrelor.

El nu are aripi decât pentru acest spaţiu.

Nu se bucură de obiecte, ci doar de imaginea ce se citeşte dincolo de ele şi care le leagă.

Fă-mă, doar, să învăţ să citesc.

Atunci, Doamne, singurătatea mea va sfârşi.

 

About *Dida Aurelia* Lumină și Iubire

EU SUNT Lumina EU SUNT Lumina EU SUNT Lumina Aurie EU SUNT TOT CEEA CE EU SUNT AUM AUM AUM
Acest articol a fost publicat în Antoine de Saint Exupéry-, Rugaciuni. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s